Creştinismul rural

Crestinism,Budism,Hinduism,Islamism etc.
Glontenergetic

Creştinismul rural

Mesaj de Glontenergetic » 26 Apr 2011, 19:13

Bine v-am găsit,eu mă numesc Marius şi este primul meu post.Aş vrea să abordez o temă oarecum ocolită de-a lungul timpului.
Nu înţeleg de ce majoritatea oamenilor din mediul rural nu au nicio tangenţă cu ceea ce ei numesc creştinătate,sau poate au foarte puţină.Ei respectă anumite obiceiuri,dar doar "pentru că aşa s-a pomenit",ci nu îi cunosc adevărata simbolistică.E ca şi cum ar face nişte lucruri legaţi la ochi.Oare de ce această depărtare? Să fie oare regimul comunist care a limitat accesul la religie,sau ce altă cauză?

Avatar utilizator
SAF
Moderator Global
Mesaje: 750
Membru din: 13 Feb 2011, 13:53
Contact:

Re: Creştinismul rural

Mesaj de SAF » 26 Apr 2011, 22:17

:hi:
"Dacă puteţi fi complet în largul vostru cu faptul că nu ştiţi cine sunteţi, atunci ceea ce rămâne este ceea ce sunteţi."
"Secretul vieţii este să „mori înainte de a muri" şi să descoperi că nu există moarte."
"Chiar şi atunci când cerul este foarte acoperit de nori, Soarele tot nu dispare. El continuă să se afle acolo, de cealaltă parte a norilor."

Limena

Re: Creştinismul rural

Mesaj de Limena » 27 Apr 2011, 01:11

Salutare!
Poate ca ceea ce spui m-a impiedicat pe mine mult timp sa indraznesc sa aflu despre spiritualitate dincolo de ce-mi oferea spiritualitatea din crestinism asa cum l-am perceput.
Uite eu m-am nascut in crestinismul de rit vechi, practic daca bunica ma ducea la biserica la slujbe, mergeam sa stau in picioare cateva ore bune fara macar sa pot fi atenta la cuvintele rugaciunilor. O mai intrebam pe bunica macar rugaciunile pe care ma punea sa le fac sa mi le traduca, dar nu stia sa mi le traduca: ori nu-si gasea cuvintele ori chiar nu stia, dar asa a fost invatata la randul ei.
Eu tind sa cred ca si traditia creeaza un anumit tip de mentalitate sau marja in care se incadreaza mentalitatea populatiei din anumite aglomerari rurale/urbane. Daca depasesti acea mentalitate dai de lucruri noi dar esti si pe cont propriu, invatand din propriile greseli.
Cand incepeam sa frecventez crestinismul de rit nou caci cel vechi nu era in oras, am dat de alt tip de mentalitate; odata ca slujbele erau in romana, iar predicile erau date tot in romana. A trebuit sa ma familiarizez cu ritul nou. Ma bucura ca in sfarsit religia "vorbeste" in romana, vedeam multe avantaje cum ca as putea sa invat multe de la preot si ca voi intelege despre Iisus si Dumnezeu. Insa treptat preotul prea baga frica in mine cu pacatul :| , daca pana atunci bunica imi spunea ca nu e bine, acum apareau remuscari si neputinte. Abia acum incepeam sa ma tem ca maine-poimaine ma trezesc ca Dumnezeu se va razbuna pe mine pentru pacatele nemarturisite. :no: Multe lucruri nu erau clare, si nici atmosfera din timpul slujbelor nu ma reprezenta:chiar nu-mi placea sa merg cu gandul ca va sta careva cu ochii pe mine si eu nu voi reusi sa ignor asta.
Sunt constienta ca religia crestina nu este asa cum ar trebui sa fie si ca multi vin la slujba dupa pricepere. La fel si cei din cler, nu cred ca si ei inteleg adevaratul mesaj a lui Iisus, dar devin membrii ai clerului. Dar fiecare domeniu are specialistii lor dar si multi ne-specialisti(un fel de amatori).
Cat despre cei ce nu vor sa se lamureasca prea mult despre crestinism, probabil ca o fac ca nu indraznesc sa duca gandul undeva departe de frica lui Dumnezeu, probabil mentalitatea ce tine de traditie si credinta e prea prezenta in fiinta lor ca sa o depaseasca sau sunt bagati pana peste cap cu treburile gospodaresti ca sa gaseasca un sens al vietii. Pentru noi ni se pare normal sa ne punem intrebari legate de viata ca dam de multe situatii banale si aiurea care ne fac sa reflectam daca au relevanta sau nu pentru noi.
Sunt multe aspecte ce ne influenteaza si multe sunt ceea ce in spiritualitate tine de identificarea programarilor mentale, adica a acelor aspecte din viata cu care ai fost obisnuit si le ai in tine ca reflex, practic automat. Identificarea te ajuta sa te observi mai bine ca identitate pamanteana si eventual, daca optezi sa intelegi mai multe despre tine.
Dupa cum vezi, desi am trait si pe la tara in copilarie dupa care la oras, am dat de situatii care ma tulburau ca si intelegere. Traditia la mine a fost cam ambiguu, trebuia sa-mi gasesc eu un sens ca ai mei nu-mi dadeau un raspuns clar. Dar observand din perspectiva acestui moment, fiecare etapa si-a jucat rolul ducandu-ma aici, si de aici pe mai departe; practic as vedea continuitatea de cand m-am nascut pana acum...continuitate privita ca si lectii pentru a ma lamuri despre viata in primul rand, caci mult timp nu am inteles-o, nici acum pe deplin, dar cel putin acum mi se impletesc mai multe decat era odata, la inceputurile mele. Deci daca eu am depasit mentalitatea a fost pentru ca nu aveam incotro, aveam nevoie de raspunsuri si chiar nimeni nu ma lamurea...bineinteles ca erau incercari, dar aveam senzatia de speculatii...ori asta nu ma multumea.
Acum ii observ cum unii crestini inca il asteapta pe Iisus si acea lume paradisiaca a lui :lazy: , insa privind din perspectiva de acum, ma gandesc cum niste oameni neslefuiti pe dinauntru ar putea intocmi o astfel de lume? nu de alta dar lumea paradisiaca despre care se vorbeste prin biblie si la care multi viseaza sa ajunga ar trebui in mod logic sa aibe si oamenii adecvati ei. Ori daca sadesti panica cu sfarsitul lumii, si te caiesti fortat doar pentru ca vine in curand Iisus, nu stiu daca dupa ce ajungi in mod ipotetic in lumea paradisiaca vei fi ca si atitudine potrivit pentru acea lume? Ma uit la o parte din romanii ce pleaca in afara, o parte pleaca cu naravurile lor in loc sa aibe atitudinea de gazda in tara ce-i accepta; oricum, mai multe tari au oameni ce nu prea-si recunosc statutul de gazda in noua tara. Practic locul nu-l schimba pe om. Asta a fost un exemplu de mentalitate in care preferi sa ramai...probabil ca asa ar fi frumos sa fie :) ...complacere.
Nu am fost de felul meu o razvratita, ci pur si simplu aveam nevoie de raspunsuri cu sens, altfel nu aveam pace. Pacea am inceput sa o simt cand am mai inceput sa inteleg, cand observam cum fiecare ajunge sa-si joace rolul inca de la inceputul aparitiei lui aici sau inainte de ea, iar eu sa-mi vad de ce ma priveste ca sa fac in viata asta, sa inteleg (si nu ma refer la vreo izolare, ci pur si simplu sa inteleg mai multe despre mine, despre oameni, despre Adevar).
Poate am divagat de la subiect, dar o parte din ele se leaga chiar de ideea ta din primul topic.Fiecare dupa propriile puteri, dupa propriul ritm, pentru ca e o vorba "Dumnezeu nu-ti da mai mult decat poti duce". :boogie:

Avatar utilizator
SAF
Moderator Global
Mesaje: 750
Membru din: 13 Feb 2011, 13:53
Contact:

Re: Creştinismul rural

Mesaj de SAF » 27 Apr 2011, 15:04

Glontenergetic scrie:E ca şi cum ar face nişte lucruri legaţi la ochi.Oare de ce această depărtare? Să fie oare regimul comunist care a limitat accesul la religie,sau ce altă cauză?
Din comoditate.
Nu cred ca este cineva vinovat aici pentru ca nu vor oamenii sa-si foloseasca intelectul din dotare. Tine de dorinta si alegerea fiecaruia, nu poti invinui illuminati sau Biserica . Unii prefera sa traiasca toata viata dupa niste reguli stricte constransi de anumite prejudecati altii prefera sa fie liber cugetatori si sa creada in ceea ce descopera singuri.

Nu cred ca poti interveni peste liberul lor arbitru. Cel mult poti sa le prezinti intr-un mod neutru punctul tau de vedere si daca ei rezoneaza cu tine atunci poate ca se va produce o schimbare in constiinta lor.
E ca la restaurant, clientul comanda prajitura Savarina pt ca numai asta a mancat de mic si s-a obisnuit cu ea, ii place. Tu ca ospatar poti sa ii oferi mai multe sortimente "Avem si prajitura Fraguta, Carpati etc" . De el depinde daca vrea sa descopere si alte arome si gusturi ale desertului. Nu poti sa-i spui "Mananca prajitura Carpati, ca asta e cea mai buna" Ar fi nedrept ...
"Dacă puteţi fi complet în largul vostru cu faptul că nu ştiţi cine sunteţi, atunci ceea ce rămâne este ceea ce sunteţi."
"Secretul vieţii este să „mori înainte de a muri" şi să descoperi că nu există moarte."
"Chiar şi atunci când cerul este foarte acoperit de nori, Soarele tot nu dispare. El continuă să se afle acolo, de cealaltă parte a norilor."

Limena

Re: Creştinismul rural

Mesaj de Limena » 27 Apr 2011, 16:23

Slightly, dar sunt multi care nu constientizeaza ce spui tu sau eu, in privinta liberului arbitru de a intelege despre Dumnezeu/Viata/Manifestarea Spiritului. Pentru multi e de ajuns ce le ofera Dumnezeu si atat, credinta sa ai in El.
De la un timp vad esential sa cunosti cu adevaratul sens al cuvintelor din Biblie si sa nu raportezi intelepciunea din Biblie sau orice alta scriere sacra a fiecarei religii, la orice situatie banala. Un exemplu aici ar fi linia ce desparte lucrarea lui Dumnezeu de lucrarea pe care tu trebuie sa o realizezi cu tine si prin tine. Multi isi limiteaza atributiile ce-i revin si lasa mai multe pe seama lui Dumnezeu, si e normal ca tot ei sa inceapa sa vada ca Dumnezeu nu-si face treaba "asa cum vor acestia", si nu dupa planurile Lui.
Ma rog, e viziunea si intelegerea mea cu privire la aceste carti (ma refer la partea de intelepciune nu neaparat la alte atrocitati ce ar mai aparea prin ele :lol ) si interpretarile ce le revin. Intelepciunea din ele e de natura spirituala si nu prea are legatura cu lumea materiala decat in masura in care te ajuta sa vezi dincolo de materialitate prin sfaturile despre suflet, minte, atitudini. Dar lucrurile acestea s-au distorsionat in reguli spre o ulterioara mantuire; e de la sine inteles ca omul prin neintelegerea lor, chiar sa incalce acele reguli din neputinta in fata neintelegerii acestor "reguli"; daca aceste intelegeri ar avea loc, s-ar crea echilibrul in fiinta pamanteana si aceasta incepe sa se apropie mai mult de Fiinta lui Adevarata care e parte din Marele Spirit.
Oricum e si mare bataie de cap pentru multi, la cate religii sunt in lume e cale lunga si riscanta ca sa intelegi despre ele. La inceput chiar mi-am pus o interdictie de a cauta o religie "absoluta" sau cea adevarata, caci stiam ca consecinta ar fi ca ma voi tot plimba din religie in religie si linistea tot nu o voi gasi. Asa ca m-am limitat doar la a afla raspunsurile la intrebarile mele. O parte din ele au sosit restul sunt pe drum :) pentru cand voi fi pregatita.

Avatar utilizator
SAF
Moderator Global
Mesaje: 750
Membru din: 13 Feb 2011, 13:53
Contact:

Re: Creştinismul rural

Mesaj de SAF » 27 Apr 2011, 16:59

Si eu ce sa mai spun ? ai spus tu tot asa ca nu pot decat sa te aprob. Cred ca nu te-am inteles niciodata mai bine ca in postul asta. Direct si clar.
"Dacă puteţi fi complet în largul vostru cu faptul că nu ştiţi cine sunteţi, atunci ceea ce rămâne este ceea ce sunteţi."
"Secretul vieţii este să „mori înainte de a muri" şi să descoperi că nu există moarte."
"Chiar şi atunci când cerul este foarte acoperit de nori, Soarele tot nu dispare. El continuă să se afle acolo, de cealaltă parte a norilor."

Avatar utilizator
VitalWorld
Moderator Global
Mesaje: 243
Membru din: 21 Feb 2011, 21:52

Re: Creştinismul rural

Mesaj de VitalWorld » 27 Apr 2011, 18:49

Glontenergetic scrie:Bine v-am găsit,eu mă numesc Marius şi este primul meu post.Aş vrea să abordez o temă oarecum ocolită de-a lungul timpului.
Nu înţeleg de ce majoritatea oamenilor din mediul rural nu au nicio tangenţă cu ceea ce ei numesc creştinătate,sau poate au foarte puţină.Ei respectă anumite obiceiuri,dar doar "pentru că aşa s-a pomenit",ci nu îi cunosc adevărata simbolistică.E ca şi cum ar face nişte lucruri legaţi la ochi.Oare de ce această depărtare? Să fie oare regimul comunist care a limitat accesul la religie,sau ce altă cauză?
Lasa ca au tangenta cei din mediul urban... sa fim seriosi. Comoditatea e ca lenea, o boala ce nu doare. Daca oamenilor le place asa, sa fie comozi, treaba lor. Eu unul am cautat mai departe de niste religii care nu imi pot oferi toate raspunsurile. Si am gasit. Cat am gasit, tot m-am mai luminat.

Dar mi se pare aiurea sa cautam cauza in exteriorul nostru. Oamenii sunt ei insisi vinovati ca accepta indoctrinari. Fiecare isi pune intrebari, dar e prea comod sa caute cu adevarat raspunsuri...

E adevarat, comunistii linsau religiile... dar nu mai sunt prin preajma de peste 21 de ani...

Glontenergetic

Re: Creştinismul rural

Mesaj de Glontenergetic » 27 Apr 2011, 18:54

Eu mă refeream în general la persoanele bătrâne,că copiii de la ţară nu mai au ei chef de religie şi spiritualitate,ei nu vor decât să devină Miley Cyrus sau Justin Bieber....Nu toate răspunsurile se pot afla în interiorul nostru.

Avatar utilizator
SAF
Moderator Global
Mesaje: 750
Membru din: 13 Feb 2011, 13:53
Contact:

Re: Creştinismul rural

Mesaj de SAF » 28 Apr 2011, 12:04

Eu cred ca persoanele batrane nu mai au vreo sansa de recuperare de vreme ce 3 sferturi din viata (100 de ani) au trait cu o anumita credinta. Cred ca raspunsul care ca veni din partea lor va fi un gen de scuza in care vor folosi varsta si batranetea "sunt batran/a nu mai e de mine, maine poimaine mor" . :)
"Dacă puteţi fi complet în largul vostru cu faptul că nu ştiţi cine sunteţi, atunci ceea ce rămâne este ceea ce sunteţi."
"Secretul vieţii este să „mori înainte de a muri" şi să descoperi că nu există moarte."
"Chiar şi atunci când cerul este foarte acoperit de nori, Soarele tot nu dispare. El continuă să se afle acolo, de cealaltă parte a norilor."

Avatar utilizator
VitalWorld
Moderator Global
Mesaje: 243
Membru din: 21 Feb 2011, 21:52

Re: Creştinismul rural

Mesaj de VitalWorld » 28 Apr 2011, 23:38

Glontenergetic scrie:Eu mă refeream în general la persoanele bătrâne,că copiii de la ţară nu mai au ei chef de religie şi spiritualitate,ei nu vor decât să devină Miley Cyrus sau Justin Bieber....Nu toate răspunsurile se pot afla în interiorul nostru.
Persoanele batrane raman asa cum s-au pomenit, pentru ca dupa atatia ani de obiceiuri si traditii locale nu mai pot fi scosi din ale lor. La ei e de inteles ideea de a nu mai dori altceva, avand in vedere teama de moarte si de faptul ca ar putea-o lua pe o cale gresita acum la batranete. Am vazut privirea de moarte in ochii bunicelor mele, se vedea. O privire ce vede prin tine si iti spune parca la revedere. Dupa cateva zile, erau duse (au murit la intervale de timp mari, dar a fost parca la fel). Si ce sa te mai astepti de la oameni care isi asteapta 'enigmatici si cuminti' cum zicea regretatul Paunescu, finalul calatoriei... ? Pentru ei fericirea e sa moara la casuta lor, in ograda lor... Atat vor.

Scrie răspuns

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 1 vizitator